Sesiunea ordinară a Adunării generală a Asociației Comunelor din România, desfășurată în perioada 8–11 februarie 2026, a reprezentat un moment de referință pentru administrația publică locală din mediul rural. Cea de-a 29-a sesiune ordinară a reunit peste 500 de primari ai comunelor din întreaga țară, confirmând că, dincolo de diferențele politice, geografice sau administrative, există o solidaritate autentică atunci când este vorba despre apărarea intereselor comunităților.
Timp de patru zile, primarii au analizat activitatea Asociației, au stabilit direcțiile pentru perioada 2026–2027 și au purtat un dialog direct cu reprezentanții administrației publice centrale. Dar, dincolo de agenda formală, această reuniune a transmis un mesaj mai profund: democrația locală rămâne pilonul stabilității statului.
Dimensiunea europeană a democrației locale
Un moment deosebit al lucrărilor l-a constituit intervenția lui Mathieu MORI, Secretarul General al Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, prezent la București în zilele de 9–10 februarie. Informații detaliate despre vizita Secretarului General Mathieu MORI în România se regăsesc aici.
Adresându-se primarilor reuniți în Adunarea generală, acesta a subliniat că, într-o lume în care valorile democratice sunt adesea puse sub semnul întrebării, rolul autorităților locale devine esențial. „Democrația este mai puternică atunci când puterea este împărțită”, a afirmat acesta, arătând că securitatea democratică începe la nivel local – în municipalități, în consilii și în relația directă dintre cetățeni și cei care îi reprezintă.
Secretarul General a apreciat tradiția autonomiei locale din România și a arătat că investiția în autorități locale puternice, autonome și credibile nu consolidează doar democrația națională, ci contribuie la securitatea democratică a Europei în ansamblu.
Intervenții deosebite au avut Tadeusz TRUSKOLASKI, prim-vicepreședintele Grupului Alianței Europene din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR), primarul orașului Białystok, Republica Polonă, precum și Dubravko BILIĆ, președintele Rețelei Asociațiilor de Autorități Locale din Sud-Estul Europei (NALAS), primarul orașului Ludbreg, Republica Croația.
La lucrările Adunării Generale au fost prezenți, de asemenea, foști prim-miniștri ai României, Vasilica-Viorica DĂNCILĂ și Victor-Viorel PONTA, participarea acestora subliniind interesul constant al liderilor politici pentru temele ce vizează administrația publică locală.
10 februarie – dialog direct la Palatul Parlamentului
Ziua de marți, 10 februarie, a reprezentat punctul de intensitate al întregii Adunări generale. În sala „C.A. ROSETTI” a Palatului Parlamentului, primarii comunelor au stat față în față cu conducerea statului român.
La lucrări au participat Ilie-Gavril BOLOJAN, prim-ministrul României și Sorin-Mihai GRINDEANU, președintele Camerei Deputaților, alături de membri ai Guvernului României de la ministerele relevante pentru administrația publică locală și conducători ai instituțiilor centrale.
Tema dezbaterii, reforma administrativă și impactul politicilor de reducere a cheltuielilor publice asupra comunelor, a generat un schimb de idei direct, responsabil și necesar. S-a discutat despre eficiență administrativă, autonomie locală, sustenabilitate financiară și echilibru teritorial.
În cadrul dezbaterii au intervenit membri ai conducerii Asociației Comunelor din România și ai structurilor asociative ale acesteia, fiecare aducând în prim-plan realitățile concrete din teritoriu.
Emil DRĂGHICI, președintele ACoR, a reafirmat importanța predictibilității legislative și a consultării reale a structurilor asociative înaintea adoptării unor măsuri cu impact direct asupra comunelor, subliniind că reforma trebuie construită împreună cu administrația locală, nu în absența ei.
În același registru, Mariana GÂJU, prim-vicepreședinte al ACoR și primarul comunei Cumpăna, a adus în atenție plata asistenților personali, creșterea costului standard per elev, corelarea transferului de atribuții cu alocarea resurselor necesare și efectele blocării angajărilor asupra capacității administrative a comunelor.
Valentin-Dumitru-Ioan IVAN, vicepreședinte al ACoR și primarul comunei Sadu, județul Sibiu, a pledat pentru respectarea autonomiei locale și pentru prudență în procesul de reformă, afirmând că „arborele statului nu se curăță tăind rădăcinile”, un mesaj care a exprimat nevoia de a proteja fundamentele administrației publice locale.
Gheorghe DAMIAN, primarul comunei Ciugud și președintele Filialei Județene Alba a ACoR, a ridicat problema finanțărilor pentru investiții prin PNRR, PNI și CNI, precum și impactul costurilor suplimentare și al cheltuielilor neeligibile asupra bugetelor locale.
Alexandru VASILE, primarul comunei Balta Albă, județul Prahova, a abordat tema autonomiei locale și a reducerii de personal, evidențiind presiunea directă asupra administrațiilor din mediul rural.
Csaba BONCIDAI, primarul comunei Pericei și vicepreședinte al Filialei Județene Sălaj a ACoR, a adus în discuție sustenabilitatea serviciilor publice locale și creșterea costurilor de funcționare.
La rândul său, Dan CÂRLAN, președintele Corpului Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor din România, a abordat problematica salarizării și necesitatea unei aplicări coerente și predictibile a legislației în domeniu.
Intervențiile conducerii ACoR s-au înscris într-un dialog mai amplu, la care au participat numeroși primari din sală, fiecare exprimând realitățile concrete din teritoriu. Adunarea generală a ACoR a arătat limpede că atunci când primarii sunt împreună, vocea lor devine imposibil de ignorat. Fiecare intervenție, fiecare punct de vedere exprimat în sala Palatului Parlamentului a purtat în spate nu doar opinia unui ales local, ci experiența și responsabilitatea față de mii de cetățeni.
Un bilanț al solidarității și maturității administrative
Pe parcursul celor patru zile au fost acordate distincțiile ACoR, fiind stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare.
Cu această ocazie, din partea Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, a fost prezentat filmul „Custode de tradiții creative”, iar din partea Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală „NIȘTE ȚĂRANI” a fost prezentat un film despre personalitatea domnului Dinu SĂRARU, președintele-fondator al acestei fundații.
Un moment aparte al lucrărilor l-a constituit prelegerea „Cultura tradițională – între moștenire și mărturie: lecția femeilor mironosițe”, susținută de Părintele profesor Constantin-Valer NECULA, președintele Asociațiunii ASTRA pentru România și Moldova.
Intervenția sa a adus în dezbatere dimensiunea identitară și spirituală a comunităților locale, subliniind legătura profundă dintre tradiție, memorie și responsabilitatea față de viitorul satului românesc.
Cea de-a 29-a sesiune ordinară a Adunării generale a confirmat că Asociația Comunelor din România este un interlocutor instituțional legitim și solid în dialogul privind reforma administrativă și politicile publice cu impact asupra mediului rural.
Adunarea generală nu a fost doar o reuniune anuală, ci un exercițiu de maturitate administrativă și de solidaritate instituțională. Într-un moment în care se discută despre eficiență, restructurări și reforme, primarii comunelor au demonstrat că unitatea lor reprezintă cea mai puternică garanție că vocea comunităților rurale ajunge la masa deciziei.
Pentru că atunci când peste 500 de primari vorbesc împreună, nu o fac în nume propriu, ci în numele milioanelor de cetățeni care trăiesc în comunele României.
